2019-05-12

János vitéz, de la Petőfi Sándor la Kacsóh Pongrác



Pentru instituția condusă de Szép Gyula, urmează o nouă producție la János vitéz/Ion cel Viteaz, lucrare a compozitorului Kacsóh Pongrác (15 decembrie, 1873-16 decembrie, 1923), operă cu o vechime apreciabilă deja pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca. 

Kacsóh Pongrác și-a terminat studiile la Universitatea ,,Franz Iosif”/actuala Universitatea ,,Babeș-Bolyai” din Cluj, în 1896, unde a și obținut titlul de doctor în fizică cu summa cum laude. A fost și studentul Conservatorului de Muzică din Cluj, în cadrul căruia a urmat cursurile de pian și flaut. 

Și-a desfășurat activitatea profesională pe trei mari paliere, al fizicii, al matematicii, și al muzicii. Este cel care a redactat publicația de specialitate Lumea muzicii, fiind printre primii, suntem în anul 1904, care au recunoscut importanța activității componistice a tânărului, pe atunci, Bartók Béla. Tot în 1904 compune singspiel-ul János vitéz, a cărui premieră are loc la Budapesta, 18 noiembrie 1904, pe scena Teatrului Regal. A deținut funcții de conducere mai ales în lumea muzicală, de amintit fiind directoratele Corului Capitalei, cel al Uniunii Corale Naționale, dar și al Uniunii Naționale a Muzicienilor. 

Compozitorului Kacsóh Pongrác îi datorăm lucrări precum János vitéz, Csipkerózsa/Trandafirul sălbatic (1904), Rákóczi (1906), Mary-Anne (1908), Dorothy (1929), cea mai cunoscută rămânând, totuși, János vitéz. Kacsóh Pongrác a compus muzica multor filme, putând fi amintite ,,Golddigger” (1914, regia Kertész Mihály/cunoscut mai bine sub numele de Michael Kurtiz), Lavinia (1921, regia Balogh Béla), plus trei producții John the Hero (1916/regia Illes Eugen; 1924/regia Alfred Deesy; 1934/regia Gáll Béla). 

Libretiștii Heltai Jenő și Bakonyi Károly au avut drept sursă de inspirație pentru singspiel-ul compozitorului Kacsóh Pongrác, poemul epic János vitéz de Petőfi Sándor, scris în 1845 (poem de amplă respirație, 27 de capitole, 370 de strofe; poem romantic cu elemente folclorice, în al cărui prim-plan se află imaginea erosului popular; avem de-a face cu eroul nu numai harnic, ci și viteaz, inteligent, întruchipare a ideii de libertate),sursă de inspirație nu numai pentru muzică, ci și pentru film, amintind aici producția cu János vitéz, desene animate, primul film de acest gen în Ungaria, 1973. Pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca se joacă stagiune de stagiune, din anul 1905 până în zilele noastre! Ar fi de amintit în acest context și numele a trei regizori care s-au aplecat asupra operei János vitéz, mă refer la Szinberger Sándor, Dehel Gábor, Szabó Emese, păstrând regretul de a nu-i putea aminti pe toți. Cu merite egale în păstrarea spiritualității operei și a eroului care este János vitéz
Demostene Șofron