Cu „Tosca” (1900) Puccini urcã noi trepte ale mãiestriei componistice, dezvãluind capacitatea sa extraordinarã de a surprinde şi contura muzical personaje complexe, caractere puternice, temperamentale, aflate în tabere opuse, ale cãror fapte şi acţiuni declanşeazã pasiuni, gelozie, şantaj, urã şi sinucidere. O acţiune tipic veristã ce i-a oferit posibilitatea creãrii unei opere eroico-pasionale, de intensã vibraţie şi trãire emoţionalã. Mai mult decât în operele anterioare, în „Tosca” Puccini contureazã distinct un personaj feminin proeminent, Tosca, înzestrat cu virtuţi morale superioare, cu calitãţi excepţionale ce stârnesc admiraţia spectatorului de operã.
Muzica operei este de o imensã vibraţie, cu accente mai mult tragice decât lirice, într-o desfãşurare trepidantã, conducând spre dramatismul covãrşitor al actului al treilea.
Muzica operei este de o imensã vibraţie, cu accente mai mult tragice decât lirice, într-o desfãşurare trepidantã, conducând spre dramatismul covãrşitor al actului al treilea.
Giacomo Puccini
TOSCA
Operã în trei acte
L. Illica și G. Giacosa au scris textul dupã drama lui Sardou
Dirijor: Horváth József
Floria Tosca: BOROSS CSILLA
Mario Cavaradossi: LÁSZLÓ BOLDIZSÁR
Scarpia: KÁLMÁNDI MIHÁLY
Cesare Angelotti, fostul guvernator al Romei.........................................Gergely Arnold
Paracliser..........................................................................................Köpeczi Sándor
Spoletta, informatorul poliției................................................................Rigmányi István
Sciarrone, polițist................................................................................Naphegyi Béla
Cioban...............................................................................................Kerekes Mária
Gardian..............................................................................................Peti Tamás Ottó
Scenograf: Szakács György
A fost reînnoitã de: Starmüller Katalin și Nagy Endre
Costume: H. Roșescu Lya
Concert maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Corepetitor: Incze G. Katalin
Sufleur: Sz. Kostyák Júlia
Regia tehnicã: Vincze Beáta
Asistent regie: Szabó Jenõ
Regia: Katona Zs. József
TOSCA
Operã în trei acte
L. Illica și G. Giacosa au scris textul dupã drama lui Sardou
Dirijor: Horváth József
Floria Tosca: BOROSS CSILLA
Mario Cavaradossi: LÁSZLÓ BOLDIZSÁR
Scarpia: KÁLMÁNDI MIHÁLY
Cesare Angelotti, fostul guvernator al Romei.........................................Gergely Arnold
Paracliser..........................................................................................Köpeczi Sándor
Spoletta, informatorul poliției................................................................Rigmányi István
Sciarrone, polițist................................................................................Naphegyi Béla
Cioban...............................................................................................Kerekes Mária
Gardian..............................................................................................Peti Tamás Ottó
Scenograf: Szakács György
A fost reînnoitã de: Starmüller Katalin și Nagy Endre
Costume: H. Roșescu Lya
Concert maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Corepetitor: Incze G. Katalin
Sufleur: Sz. Kostyák Júlia
Regia tehnicã: Vincze Beáta
Asistent regie: Szabó Jenõ
Regia: Katona Zs. József
2015. Noiembrie 17 ora 18.30
2017. Martie 14 ora 18.30
2018. Martie 22 ora 18.30
2019. Ianuarie 24 ora 18.30
2017. Martie 14 ora 18.30
2018. Martie 22 ora 18.30
2019. Ianuarie 24 ora 18.30
