În epoca cruciadelor, toţi bãrbaţii din Franţa sunt plecaţi la rãzboi – cu excepţia contelui Ory şi a prietenilor sãi. Contele se deghizeazã în sihastru, încercând astfel sã cucereascã doamnele din castelul Formoutiers, mai ales contesa Adèle. Aprodul contelui, Isolier, nu-şi recunoaşte stãpânul şi îi mãrturiseşte cã este îndrãgostit de frumoasa contesã. Contesa însuşi îl viziteazã pe “sihastru” şi îi vorbeşte despre marea ei amãrãciune. “Sihastrul” o sfãtuieşte sã caute mângâiere în dragoste, dar sã se fereascã de Isolier.
Contesa îl invitã pe “mântuitorul ei” la castel, însã profesorul contelui Ory îşi demascheazã stãpânul. Doamnele primesc şi o scrisoare, care anunţã sfârşitul rãzboiului şi întoarcerea soţilor. Adèle şi doamnele ei se retrag la castel, peste noapte însã sunt trezite de cãlugãriţe, care se adãpostesc de furtunã. Contesa îi invitã înãuntru pe cãlugãriţe – care de fapt sunt Ory şi prietenii lui deghizaţi. Isolier soseşte sã le anunţe pe doamne de sosirea soţilor, şi îl demascheazã pe conte. Aprodul o linişteşte pe contesa disperatã: sã aibã încredere în el, totul se va rezolva…

“... ROSSINI, ACEST VOLTAIRE AL MUZICII”


Contele Ory pe scena Operei Maghiare Cluj-Napoca este încununarea unui excepţional An Rossini 2013, afirmaţia are acoperire totalã. Premiera clujeanã are loc la 185 de ani de la premiera mondialã, 20 august 1828, Salle Le Peletier, Paris Opera, dirijor Francois Habenek, cu Adolphe Nourrit, Nicolas Levasseur, Constance Jawureck, Henri-Bernard Dabadie, Laure Cinti-Damoreau şi Augusta Mori în rolurile titulare.
Opera – cu libretul de Eugene Scribe şi Charles-Gaspard Delestre-Poirson – este socotitã pe drept cuvânt, “o bijuterie a genului buf”. Este opera în care Rossini “este stãpân pe cele mai uimitoare efecte” (La Revue Musicale). În acelaşi registru apreciativ se situeazã şi cele spuse de Berlioz, citez, “terţetul din actul II este o capodoperã a lui Rossini (...) Câtã bogãţie muzicalã! Ce melodii fericite! Ce desene noi în acompaniament! Câte armonii şi efecte orchestrale originale!” Este cea de-a cincea operã compusã de Rossini în perioada sa parizianã, 1824-1829, perioadã începutã cu Il viaggio a Reims (1825) şi continuatã cu Le siege de Corinthe (1826), Ivanhoe (1826), Moise et Pharaon (1827), Le Comte Ory (1828) şi Guillaume Tell (1829).
Melodramã giocoso în douã acte, Contele Ory este vãzutã, apreciatã şi încadratã de specialişti, fie în categoria operelor bufe, fie în cea a operelor seria. Personal optez pentru încadrarea operei, prin structura sa melodicã şi artisticã, în categoria genului clasic, mai bine cunoscut sub numele de opera-comique de tip francez, o partiturã rafinatã, linie melodicã amplã şi bogat orchestratã, cu rezolvãri timbrale ce pun în evidenţã vocea. Scriitura vizeazã soliştii cu excelente capacitãţi tehnico-artistice.
Rãmân la Franţa şi la Contele Ory pentru a vã supune atenţiei un citat celebru deja, “Dacã este cineva care sã placã pe deplin francezilor, acesta este Rossini, acest Voltaire al muzicii”. Este o altã celebrã semnãturã, Stendhal!

Demostene Şofron
Dirijori: Zsolt Jankó, József Horváth

Adéle de Formoutiers....Yolanda Covacinschi
Isolier.....................................Zsuzsa Barabás
Ory..............................................Tony Bardon
Alice...........................................Lívia Chiuariu
Ragonde..................................Mária Mányoki
Le Guverneur............................Árpád Sándor
Raimbaud...................................Sándor Balla


Cu corul şi orchestra Operei Maghiare Cluj-Napoca

Scenografie: Gyula Lõrincz
Costume: Emese Szabó

Concert maeştri: Sándor Barabás, Endre Ferenczi
Maestru cor: Szabolcs Kulcsár
Acompaniament: Katalin Incze G., Ibolya Nagy, István Rónai
Sufleur: Gizella Tatár, Júlia Szabó
Regia tehnicã: Péter Venczel 


Regia: Emese Szabó
2013. Septembrie 22 ora 18:00
2013. Octombrie 17 ora 18:30


GALERIE VIDEO






Facebook

ÎNSCRIE-TE LA NEWSLETTER