Piesa Banul Bánk a devenit o dramã naționalã a literaturii maghiare de dupã revoluția din 1848. Erkel Ferenc și-a compus cel mai celebru spectacol de operã pe libretul acestei drame. O dramã despre istorie și despre iubire, plinã de uneltiri și intrigi, care criticã sever oprimarea maselor de cãtre un conducãtor strãin – un aspect ce face piesa la fel de actualã și astãzi.

Andrei al II-lea, regele Ungariei pleacã la rãzboi, lãsând conducerea țãrii în mâna soției sale, Gertrudis, care profitã de ocazie, și împarte bunurile regatului printre lingușitorii ei nepãsându-i de poporul maghiar. Banul Bánk revine în secret la curte, o adevãratã mocirlã în care domnii maghiari planificã un complot împotriva reginei, iar cardinalul Ottó n-are altceva în gând decât s-o cucereascã pe Melinda, soția banului... Și de aici încep dilemele lui Bánk, care recunoaște cu durere cã problemele și scopurile politicianului sunt foarte diferite de problemele personale. 
Erkel Ferenc
BÁNK BÁN

Operã în trei acte
Libret: Egressy Béni, dupã drama lui Katona József

Dirijor: Kulcsár Szabolcs, Incze G. Katalin

II. Endre, regele Ungariei.....................................................Fülöp Márton
Gertrud, regina Ungariei...................................................Veress Orsolya
Otto, fratele lui Gertrud......................................................Daróczi Tamás
Banul Bánk, domn al Ungariei..............................Turpinszky Gippert Béla
Melinda, nevasta lui Bánk..................................................... Vigh Ibolya
Copilul lor.........................................................................Székely Milán    
Banul Petur, comite din Bihor................................Mányoki László (debut)
Tiborc, ţãran..........................................................Sándor Csaba (debut)
Biberach, cavaler rãtãcitor.................................................Szilágyi János
Meşterul Sólom mester...................................................Rigmányi István


Decor: Witlinger Margit
Costume: H. Roşescu Lya

Concert-maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Coregraf: Valkay Ferenc
Maestru de cor: Kulcsár Szabolcs
Corepetitor: Incze G. Katalin, Nagy Ibolya, Nagy Gergõ
Regia tehnicã: Gálffy Erzsébet, Venczel Péter
Sufleur: Kondrát Bea
Asistent regie: Gombár Annamária

Regia: Dehel Gábor
2015. Noiembrie 5 ora 18.30





Facebook

ÎNSCRIE-TE LA NEWSLETTER