Cu ocazia aniversãrii a 700 de ani de la întemeierea orașului Cluj, prezentul program dorește sã ne cãlãuzeascã într-o drumeție spre trecut, întocmai unei mașini a timpului. Chiar dacã din lipsã de repertoriu medieval nu vom ajunge chiar pânã în secolul al XIV-lea, programul prezentat cuprinde totuși o întindere de cinci secole, începând cu piesa Ostinati per organo compusã de compozitorul clujean Hans Peter Türk în secolul XXI, mai exact în 2003 și încheindu-se cu piese din renumitul Codex Caioni din secolul al XVII-lea.

Hans Peter Türk (nãscut în 1940) a studiat compoziția cu Sigismund Toduțã la Academia de Muzicã „Gheorghe Dima” din Cluj, unde a predat armonie și compoziție pânã la pensionare în 2011. A compus lucrãri pentru orchestrã, cor, orgã și diverse ansambluri camerale. Pentru creația sa, i-au fost decernate numeroase premii în România (premiul „George Enescu” al Academiei Române), și Germania (Premiul „Johann Wenzel Stamitz”, Premiul orașului Coesfeld, Premiul Cultural al Sașilor Transilvãneni). Ostinati per organo este o piesã a contrastelor, având sonoritãți când stridente, când înfundate, și mișcãri când zbuciumate, când liniștite.


Sigismund Toduțã (1908–1991) a fost una dintre cele mai remarcabile personalitãți ale vieții muzicale românești din timpul sãu. Dupã anii de studiu la Cluj și la Roma, a devenit primul doctor în muzicologie din România. A compus cinci sinfonii, douã oratorii, o operã, concerte, muzicã de camerã și piese pentru pian, lieduri și coruri, iar ca muzicolog a publicat, printre altele, trei volume despre opera lui Bach. Pentru orgã a scris Simfonia B.A.C.H. (1984) și Șapte coral-preludii (1985), un ciclu de prelucrãri de colinde, din care fac parte și cele trei piese din prezentul program.

Secolul al XIX-lea este reprezentat în program printr-o suitã de piese inedite ce evidențiazã practica muzicalã a acelor vremuri în bisericile evanghelice sã­sești. Manuscrisele gãsite la Toarcla (județul Brașov) și Archita (județul Mureș) conțin piese în diferite tonalitãți, folosite ca preludii sau postludii la slujbe. Piesele din cele douã manuscrise prezintã asemãnãri stilistice, primul fiind datat 1855 (al doilea fiind nedatat). Interesant pentru documentarea spiritului vremii este faptul cã majoritatea poartã indicația „Mit sanften Stimmen” (cu voci blânde), și doar câteva sunt concepute pentru a fi cântate în forțã.

Un reprezentant de seamã al romantismului timpuriu la Cluj a fost Georg Ruzitska (1789–1869). Venind din Viena cu o educație muzicalã solidã, a activat în orașul nostru ca rector al Conservatorului și director muzical al Bisericii Piariste timp de peste trei decenii. Orga acestei biserici a fost construitã în 1849 de Heinrich Maywald la propunerea lui Ruzitska și a fost de curând restauratã. Pentru orgã, Ruzitska a compus 6 fugi în 1824 și mai multe piese libere între anii 1847–1849, în acestea din urmã întâlnindu-se polifonia barocã cu etosul poetic al romantismului.

Cartea lui Josephus Fazakas Krizbacensis (1738), pãstratã în Arhivele de Stat din Sibiu, constituie o mostrã fidelã a diverselor îndeletniciri ale unui muzician transilvãnean al epocii. Aceasta conține corale protestante germane pentru uz liturgic, dansuri pentru divertisment, lucrãri camerale pentru serate elevate și indicații scrise de teoria muzicii. Apar, de asemenea, piese identificate ulterior drept lucrãri de Händel, Corelli sau Telemann. Ciacona din prezentul program este compoziția unui autor anonim, dar poate servi în același timp drept model pentru practica de improvizație a vremii.

Codex Caioni se înscrie printre cele mai de seamã tabulaturi europene ale vremii. Autorul sãu, cãrturarul umanist Joannes Caioni (1629–1687) a fost cãlugãr franciscan, organist și constructor de orgila Șumuleu-Ciuc. Aici a înființat și o tipografie. În cadrul bogatei opere muzicale a lui Caioni, codexul redactat între anii 1632-1671 ocupã un loc aparte, fiind o colecție manuscrisã cu piese religioase, motete, misse, dansuri populare și culte din Transilvania, realizatã în notația tabulaturii pentru orgã. Se poate observa fãrã echivoc cã autorul cunoștea temeinic cultura muzicalã a mai multor popoare, puternicele curente ale muzicii catolice și reformate, precum și opera unor compozitori reprezentativi ca Viadana, Banchieri, Praetorius, Schütz.

3 noiembrie 2016 • 18.00 • Biserica Piaristã din Cluj
Cu ocazia aniversãrii a 700 de ani de la întemeierea orașului Cluj, prezentul program dorește sã ne cãlãuzeascã într-o drumeție spre trecut, întocmai unei mașini a timpului. Chiar dacã din lipsã de repertoriu medieval nu vom ajunge chiar pânã în secolul al XIV-lea, programul prezentat cuprinde totuși o întindere de cinci secole, începând cu piesa Ostinati per organo compusã de compozitorul clujean Hans Peter Türk în secolul XXI, mai exact în 2003 și încheindu-se cu piese din renumitul Codex Caioni din secolul al XVII-lea.

Hans Peter Türk (nãscut în 1940) a studiat compoziția cu Sigismund Toduțã la Academia de Muzicã „Gheorghe Dima” din Cluj, unde a predat armonie și compoziție pânã la pensionare în 2011. A compus lucrãri pentru orchestrã, cor, orgã și diverse ansambluri camerale. Pentru creația sa, i-au fost decernate numeroase premii în România (premiul „George Enescu” al Academiei Române), și Germania (Premiul „Johann Wenzel Stamitz”, Premiul orașului Coesfeld, Premiul Cultural al Sașilor Transilvãneni). Ostinati per organo este o piesã a contrastelor, având sonoritãți când stridente, când înfundate, și mișcãri când zbuciumate, când liniștite.


Sigismund Toduțã (1908–1991) a fost una dintre cele mai remarcabile personalitãți ale vieții muzicale românești din timpul sãu. Dupã anii de studiu la Cluj și la Roma, a devenit primul doctor în muzicologie din România. A compus cinci sinfonii, douã oratorii, o operã, concerte, muzicã de camerã și piese pentru pian, lieduri și coruri, iar ca muzicolog a publicat, printre altele, trei volume despre opera lui Bach. Pentru orgã a scris Simfonia B.A.C.H. (1984) și Șapte coral-preludii (1985), un ciclu de prelucrãri de colinde, din care fac parte și cele trei piese din prezentul program.

Secolul al XIX-lea este reprezentat în program printr-o suitã de piese inedite ce evidențiazã practica muzicalã a acelor vremuri în bisericile evanghelice sã­sești. Manuscrisele gãsite la Toarcla (județul Brașov) și Archita (județul Mureș) conțin piese în diferite tonalitãți, folosite ca preludii sau postludii la slujbe. Piesele din cele douã manuscrise prezintã asemãnãri stilistice, primul fiind datat 1855 (al doilea fiind nedatat). Interesant pentru documentarea spiritului vremii este faptul cã majoritatea poartã indicația „Mit sanften Stimmen” (cu voci blânde), și doar câteva sunt concepute pentru a fi cântate în forțã.

Un reprezentant de seamã al romantismului timpuriu la Cluj a fost Georg Ruzitska (1789–1869). Venind din Viena cu o educație muzicalã solidã, a activat în orașul nostru ca rector al Conservatorului și director muzical al Bisericii Piariste timp de peste trei decenii. Orga acestei biserici a fost construitã în 1849 de Heinrich Maywald la propunerea lui Ruzitska și a fost de curând restauratã. Pentru orgã, Ruzitska a compus 6 fugi în 1824 și mai multe piese libere între anii 1847–1849, în acestea din urmã întâlnindu-se polifonia barocã cu etosul poetic al romantismului.

Cartea lui Josephus Fazakas Krizbacensis (1738), pãstratã în Arhivele de Stat din Sibiu, constituie o mostrã fidelã a diverselor îndeletniciri ale unui muzician transilvãnean al epocii. Aceasta conține corale protestante germane pentru uz liturgic, dansuri pentru divertisment, lucrãri camerale pentru serate elevate și indicații scrise de teoria muzicii. Apar, de asemenea, piese identificate ulterior drept lucrãri de Händel, Corelli sau Telemann. Ciacona din prezentul program este compoziția unui autor anonim, dar poate servi în același timp drept model pentru practica de improvizație a vremii.

Codex Caioni se înscrie printre cele mai de seamã tabulaturi europene ale vremii. Autorul sãu, cãrturarul umanist Joannes Caioni (1629–1687) a fost cãlugãr franciscan, organist și constructor de orgila Șumuleu-Ciuc. Aici a înființat și o tipografie. În cadrul bogatei opere muzicale a lui Caioni, codexul redactat între anii 1632-1671 ocupã un loc aparte, fiind o colecție manuscrisã cu piese religioase, motete, misse, dansuri populare și culte din Transilvania, realizatã în notația tabulaturii pentru orgã. Se poate observa fãrã echivoc cã autorul cunoștea temeinic cultura muzicalã a mai multor popoare, puternicele curente ale muzicii catolice și reformate, precum și opera unor compozitori reprezentativi ca Viadana, Banchieri, Praetorius, Schütz.

3 noiembrie 2016 • 18.00 • Biserica Piaristã din Cluj
2016. Noiembrie 03 ora 18.00





Facebook

ÎNSCRIE-TE LA NEWSLETTER